Mă cerne noaptea-ntr-un culcuş de gânduri,
După priveghiul inimii trudite
De goana-n labirinturi nesfârşite,
Eliberări cerşind, nu doar intrânduri.
Ce pernă incomodă-i îndoiala,
Când teama e salteaua mult râvnită,
Tristeţea, pijama mototolită
Şi-un aşternut sporindu-mi oboseala.
Mi-e somnul silnicie şi amaruri,
Prăpastie de oase istovite,
Abis pentru speranţe risipite,
Pleoape cad oblon peste coşmaruri.
De cer sonore cearcăne lipite,
Au zorii de la clopote dogite.
04.11.2007
Volumul de sonete RĂSPUNSURI PENTRU WILL
Editura CORESI, 2016
vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.