Pe patul cărții stă întins
Motanul ce-a uitat de lins
Și toarce rânduri jucăușe
Pe pagina prinsă-n cătușe.
Strânsoarea e atât de tare
Că mor silabele și doare
Îngrijorarea-n acțiune...
Motanul toarce o minune.
Din lâna cărții-n firul lung,
În mieunat tare, prelung,
Se împletește un cuvânt
Într-un final- deznodământ.
Motanul s-a oprit din tors,
Întinde lăbile într-un vers
Și-nchide cartea, o împinge
Spre alt motan și-apoi se linge.
vezi mai multe poezii de: Ina M.