Ultimul rege - flavius
Poezie adăugată de: flavius

    vineri, 15 decembrie 2017

Azi a murit un rege
ultimul pe care îl mai aveam,
am rămas cu chipul în amintire
ca o podoabă sacră-n memoria aglomerată,
totul debarcă din prezent în istorie
şi nici nu ştiu tot adevărul.

Timpul în care am avut câte ceva,
unii spun că n-am avut nimic,
doar o fluturare aproape cât un secol
şi aceia surghiunită-n ţinuturi străine.

Moartea n-a vrut să ptrimească nimic în loc
are şi ea pretenţii
ca dealtfel noi toţi când e vorba de pedeapsă,
nu iartă pe nimeni,
dacă ar ierta piatră s-ar face
şi ar fi spălată de ape,
aşa rămâne cu acelaşi păcat ca şi noi,
să mergem la judecată.



vezi mai multe poezii de: flavius




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.