Glasul tăcerilor
M-am oprit din zbor spre seară
Lângă chipul tău durut...
De dincolo de măşti vorbesc atâtea necuvinte,
Tristeți flămânde-și urcă veninul în priviri
Se ofilesc în umbră surâsuri necitite
Când printre şoapte goale te costă să respiri…