Viaţa-şi intră-n matcă.
Fost locuitor de sat
îmi amintesc
Cele văzute la ţară.
Se-nserează, balta sură
Aburi albi înalță iar,
Colo-n colț la cotitură
Se apride-un felinar.
dedicat mamei mele
Cu aripile-argintate,
Stropi stârnind din umda clară,
Să fie sâmbătă la prânz
Cu un bagaj cât mai uşor
Când pe pământ sunt nunţi
S-o luăm spre munţi
Voi cânta cu toată-nsufleţirea,
Caprele şi iepurii fireşti.
Dacă ai de ce-ţi stârni mâhnirea,
Ai atunci de ce să şi zâmbeşti.
Tu scumpa mea batrana
Traieste sanatoasa
Eu te tin minte vesnic
Si te doresc mereu
Puiul mamei,
Daca ti-i dor de-acasa
Atunci te rog pofteste
De sarbatori la noi.
Garduri vechi, urzici îngălbenite,
Iată locul, locul meu străbun!
S-au pitit sub veştede răchite,
Izbele sărmanului cătun.
Mi-e dor de tine şi sunt trist
Şi-ascult când Rush, când Judas Priest
Tu, cea mai dulce-ntre femei,
Ce pot să-mi spună astăzi ei?
Printre crengi eu n-am să-mi lunec văzul,
Rătăcind să caut urme seci,
Căci, cu părul-snop cum e ovăzul,
Tu din vis mi-ai dispărut pe veci.