Ce m-ar definii?
Sunt o fire vulcanică,spontană,naturală
ce poate dărui din orice un zâmbet...
În sufletul meu este taina care dă viață,
nu în forma și culoarea exactă a lucrurilor...
Dar acolo-i aerul,
acolo-i mișcarea care nu pozează,
acolo-i palpitarea caldă a liniilor de-afară,
prin care vorbește înțelesul din interior.
Precum un om,
fără de zăpadă,
pe gânduri stau,
în vremea care trece
În pomulețul meu din suflet
în preajma Sărbătorilor de Iarnă
cad stele,precum clopoțeii
ce au un clinchet pătrunzător
În spațiul decorat
de sărbători,
cu atâta dragoste,
n-am uitat să-mi decorez
Tu,preacurată rază,
ce mereu cobori din stele,
luminându-mi calea sufletului
ascultă-mi ruga:
În sufletul meu
este mereu primăvară
dar iubesc iarna de afară...
Îngerul meu,
am o mică nelămurire...
De ce tăcerile au vocea
Desculță
prin cântec de ploaie
pe margini de lume
prin ceas trecut
Orice dar
de m-ar aștepta,
nu va fi mai frumos
și luminos
În fiecare an
spiritul Crăciunului
ne îndeamnă să fim mai buni
mai înțelepți,
Când doi oameni se iubesc,
se naște o stea,
care se transformă
în una căzătoare