o scriere cu aripi de pasăre liră
un fel de
pictogramă
dezvăluie ochiului
e toamnă iar....
scântei ale blândeței
printre frunze de nufăr...
un cântec de nai
-în floare, abia-s merii...-
a spus frumoasa primăvară.
albinuțele se-ntorc la stup
cu
rătăciți
printr-un labirint
al unei apocalipse fabricate...
printre valuri și vaiete,
măsurând timpul -
depinde în ce păpușă matrioska
te afli;
mult mai prudentă-i
pasărea de jar
zboru-și poartă
printre pereți de beton.
tot mai tare,
palme din sticlă
susțin
podul de aur-
soarele,
linii de tren
intersectează orizontul...
ascultând
șuierăturile pitpalacului,
zile ceva mai senine
cerul
revarsă pe nisipuri tremurătorare
nori de spumă
1:odaia dinspre stradă,
leagăn al cuvintelor frumoase
pictate pe prosoape
de borangic.-