Epitaf
Acolo pe dealul acela înalt
Au trecut iar străinii
Dragostea
Dragostea unește toate,
Tu și eu, eternitate,
1. Steaua Crăciunului
E liniște și noaptea
A scuturat veșmântul
Tu ești
Tu ești lumea mea,
Ești pământul pe care îmi scald picioarele,
Până dincolo de mormânt
Poate ai simțit cândva acea ardere a ființei,
Atunci când iubirea și-a găsit casa
E atâta tăcere fără tine,
Încât am început să aud
Plânsetul firului de iarbă
Atunci când zgârie pământul
M-ai întrebat,
Eu cum te văd?
Să-ți spun că ești
O rază de lumină?
Vreau
(Unui bun prieten)
M-am întors la dorul cel dintâi,
La puful florilor de păpădie,
La margareta ce-o striveam în mâini,
La albul florilor de iasomie.