Speranțe efemere...
Am stat în ploaie ore întregi,
Sub frunze late de stejar,
Rostul unei mângâieri
Am vrut mereu și nu m-ai refuzat,
Deși știam că nu-i al meu, pe veci,
Plâns de copil...
La toate tresar când viața îmi cere,
Vibrez ca un spic culcat de-o rafală,
Pașii mei…
Ți-am dăruit viață ce-ai vrut,
Ți-am dat ce-a fost mai bun în mine,
Un foc nestins va fi cu noi...
Tu ești tot acolo draga mea!
Străbatem Universul, mână-n mână!
Cu un gest pripit aduc azi suferință,
Regret zadarnic și-n rugă mă căiesc,
Îmi este dor, și sper...
Iubito,
Îți scriu, în versuri, o scrisoare,
Te voi iubi, visând la nemurire
Mă simt răvășit când mă privești,
În miez de noapte îmi ești soare,
Să ne îmbrățișăm cu sete
A trecut un an și-ncă vor mai trece
Clipe mii, ce sigur vor să îți vadă
Să ne iubim, iubite!
Ce mi-a rămas din tot ce a fost?
Mă-nsoțești prin gănduri deseori,