Frunză verde de sipică,
Bine-a fost cu neveștica
Și prin sat cu ibovnica.
Nevasta te primenește,
Frunză verde de secară,
Ibovnico de-astă-vară,
Vină să ne iubim iară.
De iubit să ne iubim,
Foaie verde calomfir,
Am ibovnicel copil
Și mi-l cheamă Constantin.
Dușmanii mi-l pun la bir
Foaie verde de areu,
Ibovnică ce-aveam eu
Nu se găsea-n sat la Leu,
Nici la Leu, nici la Ghindeni,
Foaie verde arțăraș,
Te iubii de copilaș
Ș-acum te duci și mă lași!
Aoleo! ce foc mă calcă!
Frunză verde otrățel,
Pe deal, pe la Corlățel
Fuge dorul mărunțel
Cu dragostea după el.
Codri, codri, frate codri,
Nu mă dă, codri, legat,
Că nimic nu ți-am stricat,
Numai o cracă-am tăiat
De când maica m-a făcut,
Soarele nu m-a văzut!
Dâleu! soro căprioara,
Căprioară, surioară,
Ierte-i Dumnezeu păcatul
Celui ce-a lăsat oftatul,
Că omul dacă oftează
Parcă se mai ușurează.
Între Olt și-ntre Olteț
Răsărit-au nuculeț,
Nucu-i mare, frunză rară;
Strânși-s toți cucii din țară