Albe Corăbii !
Pe-oceanele lumii, încă plutesc,
Albe corăbii să-nfrunte.
O Mamă bună !
Era o zi ploioasă cu cerul de aramă
Iar eu răpus de gânduri, în cameră la geam,
Pe vremea noastră
Născut la sat între Țărani
Crescut în portul de-altădată,
Floarea iubirii
Cu inima si sufletul deschis,
Am scris pe lună si am scris pe stele
Spirit de Spartan
Deprins de mic cu treburile vieții,
Si antrenat intens în spirit de Spartan
Refrene
Un refren îmi vine-n minte
Când mă înțeapă câte-un spin,
Peste satul meu răsare luna
Cu un voal de brumă argintiu,
Stelele pe rând îi duc arvuna
Coborând din ceruri, albul viu.
Porumbițe albe
Paradis cu lacrimile-n stele
Oglindit in albul unui Crin,
Ploaia
Afară plouă de-abia respiri
Și-n soba cenușie focul geme,
Îmi par' a fi mereu un clandestin
Când simt în piept fiori de nemurire,
Am cunoscut si gustul de pelin
Și-am ars mocnit în Versul de iubire.