ICOANA MAMEI
Se tulbură norii și-n lacrimi se destramă,
Când plângi de dorul fiilor, iubită mamă!
Floare fără umbră - Mamă
cu miros de pământ ars,
dor din sufletu-mi te cheamă,
în el să mai faci popas!
Mama - izvor de dragoste și dor
(sonet aniversar)
Măicuța mea, din greu trudind flămândă
ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI ÎN MAGIA CUVINTELOR
„Poetul ca şi soldatul
nu are viaţă personală.
LUMEA COPIILOR
Când omul încetează să mai fie copil, începe să moară. - Maria Filipoiu
21 Martie – Ziua Internațională a Poeziei
La mulți ani bincuvântați Poeziei!
MARIA FILIPOIU – DRAGOSTEA DE POEZIE
ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI - CELEBRARE ÎN MAGIA CUVINTELOR
Ziua Mondială a Poeziei a fost declarată de UNESCO în 1999, pe data de 3 Martie, cu scopul de scriere și promovare poeziei în cultură prin publicarea și predarea ei în învățămantul din întreaga lume, spre încurajarea cititului. Pe lângă încântarea de a descoperi lumea și emoțiile prin intermediul metaforelor și a tuturor figurilor de stil utlilizate din plin de această formă de artă, poezia are asupra individului numeroase efecte de dezvoltare întelectuală.
S-a demonstrat, științific, faptul că citirea poeziilor bucură spiritul uman la fel de mult ca ascultatul muzicii și stimulează regiunile creierului, prin conexiunile neuronale, care au legătură cu memoria, iar acestea au fost mai active în timp ce subiecții citeau poezii, decât atunci când citeau orice altceva.
DRAGOBETELE ÎN OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI
Cea mai frumoasă și populară sărbătoare, care s-a transmis din cele mai vechi timpuri este Drgobetele, sărbătorită pe 24 februarie, despre care se spune că ar fi o sărbătoare păgână, nefiind recunoscută de biserică. Tradiția arată că sărbătoarea este dedicată reînvierii naturii, a primăverii, a împerecherii, a bucuriei, a renașterii, cu rădăcini dacice și închinată unei zeități uitate, Dragobetele este sărbătoarea dragostei la români și însemna sentimentul de dragoste împărășit de o comunitate largă.
Cerșetorul de la stradă
strânge lacrimi în bărbie;
LUCEAFĂRUL DIN ,,GENIU PUSTIU"
În glas de bucium trist răsună zarea,
Iar doinele îngână o poveste,