Vezi varianta desktop a site-ului
Când genar din cingătoare Scutura a nopții haină, Dans vrăjit de ursitoare, Din divin amăgea taină:
Ridică-ţi fruntea,tinere, Nu sta cu capul plecat. Strângeţi pumnii,tinere, Zdruncină trecutul dureros care cândva te-a apăsat.
Ei duc în spate greutatea Zăpezilor, făcând dreptatea Parfumurilor din pasteluri Ce- așteaptă sub pământ, pe dealuri.
Sper ca într-o zi Noi doi ne vom regăsi; Scriu rânduri, le aștern pe cer Stelelor îndepărtate nu-ncetez să te mai cer.
Cărări netezite Potecile iernii pe dealuri mişcând, şerpuiri argintii pe genele ninse,
Cum să-ți ierți inima pentru că iubește
Îşi cerne seara umbrele opace pe-aleile cu dale-n keramit, la marginea uitării, retrezit, un gând rebel începe să se joace.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
© 2026 Poeţii Nostri. Toate Drepturile Rezervate. Toate textele sunt reproduse în scop educaţional pentru informarea utilizatorului.
Despre noi Termeni şi condiţii Politica de confidențialitate
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.