Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CDLV

de ce mă poartă pașii pe punți de întrebări
când tălpile mi-s arse de-atâta rătăcire?
de ce-mi caut oglinda în mări fără de țări,
sperând că-n miazănoapte voi găsi și mântuire?

Mă avânt în nori și boare,
Călătoresc prin noroi și prin ninsoare,
Mă îndrept spre val și floare,
Mă încânt cu gândul și doare...

De dor mă doare amintirea
Copilăriei și într- o doare
Mă - mbrățisez cu primenirea
De gânduri triste... și e soare.

Regretul nu sângerează,
nu are margini tăioase pe care să le pansezi;
e doar o greutate mută instalată în centrul pieptului,
acolo unde aerul refuză să mai devină suflare.

Zdrobit de durere
și
Plâns de plăcere;
Mințit cu iubire

Am crezut că se va schimba,
Am crezut că va continua,
Am crezut că tu ești aleasa,
Am crezut că tu vei fi a mea.