Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CLXXIV

nimic
strigau corbii plutind
deasupra râului înghețat
în cer se deschise un ochi

Undeva într-un oraș moldovean
Departe de peisajul dunărean
Sub teiul cel bătrân din parc
Pe care nu-l străpunge nicio săgeată,

E multă zăpadă pe drumuri de seară
Mi-frig de chemarea ce-n suflet o-aud,
În gânduri îmi ninge cu mov de vioară
Iar dorul de tine şi-acum mi-este crud.

N-ai mai venit demult prin sat...
Atâta vreme a trecut
Din ziua-n care ai plecat..
De-atunci, eu nu te-am mai văzut...

Strecurând prin sita iernii, cerul praful îl revarsă
Și golit de sentimente, alb pământu-l desenează.
Înlemniți de frică în gheață stau copacii înțepeniți,
Iar i-a nins pe tâmple cerul, viforul din nou i-a prins!

AȘTEPTAREA

Aștept, aștept, aștept,
un gând neclar mă obsedează,

Țara-i casă de popor,
Pentru Ea mereu eu mor
Când o văd că e rănită
Și de fii tot părăsită...

Tărâmul îngheţat şi o vioară.

Peste zile în gerar, printre razele de soare,
pe albastrul de cleștar, o vioară în cântare,

Lacrimi de îngeri cad din cer,
Pline de taină şi mister,
Plâng şi zeii din Olimp
De câte rele se fac pe pământ.

Cerul își bea argintul
Iar eu cupa suferinței
Nu pot străpunge infinitul
Pentru a ajunge stăruinței

Eu mă îndepărtez şi cad în mine,
Mă reaşez pe jilţul sufletesc,
Afară plouă-ntruna cu rubine
Şi-nvăţ cu mine însămi să vorbesc.

LECȚIE DE VIAȚĂ
autor Nicolae Nistor
Toată viaţa învăţăm să trăim,
când să trăim ,hop, inutilitatea