Lăsând la o parte realitățile, te întorci iar în satul natal, în anul acela atât de nefast, 1982, când ai hotărât să o iei de la capăt. De la care capăt? te[...]
-Offf, Ană! Cât de mult trebuie să privești în oglinda asta care nu-ți arată decât ridurile ce și-au făcut loc pe fața ta odată cu trecerea anilor? Vrei să[...]
Anul acela, 1982, fusese nefast pentru Ana. Nu își pierduse doar încrederea în oameni ci mult mai mult. Două persoane la care ea ținea foarte mult au plecat într-o[...]
Nu o să mai punem accent pe visele Anei, ne vom concentra pe întâmplările din viața ei.. Locuiau foarte aproape de școală și nu își permitea niciodată să[...]
- Ana, tu ce vrei să te faci când vei fi mare? era întrebarea pe care i-a pus-o, într-una din zile, tovarășa învățătoare .
Avea șase ani și se apropia prima zi de școală. Cât de nerăbdătoare era, mai ales că abecedarul nu mai prezenta o enigmă pentru ea! Îl descifrase singură, din[...]
Era atât de mică şi, totuşi, atât de mare! Trăiau din salariul tatei, un salariu mic, de la CAP-ul din sat. Pentru a întregi veniturile familiei, mama era nevoită[...]
A fost odată, nu de mult, o fetiţă cu un nume ce părea desprins dintr-o celebră baladă populară. Nu-i voi spune eu numele, vă las pe voi să o numiţi aşa cum[...]
"Câteodată mă gândesc departe, pe lângă clădiri părăsite şi e spre seară; clădirile
“O singură rugăciune am: “Doamne, să nu mă laşi niciodată să fiu mulţumit cu mine însumi!”
"Copilului poți să-i spui tot, tot; întotdeauna m-a uimit cât de puțin cei mari, tații și chiar mamele, își cunosc copiii. Copiilor nu trebuie să[...]
Ar fi vrut să-şi strige povestea atunci când vântul bătea foarte tare. El i-ar fi preluat-o şi ar fi spus-o tuturor. Nu era o poveste care să fi fost interesantă[...]
Pe vremea aceea, în timpul vacanţelor şcolare de vară mergeam adesea în tabere de pioneri. Era o plăcere să plecăm de acasă, acolo unde de obicei aveam[...]
"Dunărea, Marea, Carpații și Prutul — iată cele patru hotare cari-ngrădesc pământul Țării Românești. Am fost trăit, pe vremuri, în[...]
"Miresmele primăverii tulbură şi sufletul bătrânilor. Ele se ridică din pământul în care musteşte viaţa nouă; se coboară din văzduh, din[...]
"Un clopoţel a început să se smucească deasupra uşii, speriat. Parcă vrea să-şi rupă frânghiuţa şi s-o ia la fugă. Intrăm în[...]
„Satul e atemporal. Conştiinţa surdă, mocnind sub spuza grijilor şi a încercărilor de tot soiul, conştiinţa de a fi o lume pentru sine a dat satului[...]