Dorințe suspendate
Dincolo de noi sunt galaxii albastre,
dincolo de noi sunt alte vieţi,
Taina-mbrăţişării noastre.
Linā-i clipa, stele-s toate luminiţe printre pleoape,
încăperea se deschide, spaţiul dintre noi dispare,
Aburi calzi din doruri.
Visul îmi vorbeşte-n şoapte.
Suflarea-mi se revarsă lin,
Şi mi-ai mai spus că ştii.
Mi-ai spus:
- te voi mai săruta, pentru-un noian de ani pierduţi
Un altfel de vânt.
Frunze se-adună-n forme, grămezi şi grămăjoare,
urnite de un vânt cu degete fireşti,
De ce?
De ce au frunzele forme de palmă
sau de-n căderea lor se scuturură de spaimă,
Cândva.
Cândva, te-am văzut.
Nu-mi amintesc în ce timp ne-ntâlnisem,
Cuvinte care curg.
Gânditor printre cuvinte desenate spre-nţelesuri,
omul caută prin cărţi mantre şi rostiri secrete,
Prizoniera clipelor frumoase.
Veşnic prizonieră sunt,
în mantra caldă-a unui cânt,
Timpul frânt.
Se-aude ticăitul ceasului rotund,
secunde sunt strivite de florile din geam,