Cad frunze.
Când inima bate, cad frunze de-arţar,
de toamna-i acasă cad frunze-n brumar,
Cartea nopţilor albastre.
Plăcut suspin.
Te-aștept cu brațele întinse
Găsește-mi ochii printre ape,
mai caută-mi, topit de dor
În visare.
Legănată de ramuri unduite de vânt,
adorată de nori, adorată de soare,
Călăuza spre lumină.
Dacă muntele-nălţare ar atinge-albastru cer,
rădăcini crescute-n stâncă ar îmbrăţişa pământul,
Ca prima toamnă.
Când raza de soare, de valuri se frânge
iar vântul cel rece amestecă zarea,
Alegere.
Dintre vânt şi lumină,
Dintre soare şi nori,