Se scutură salcâmii de țepi și păpădie,
Șiraguri de neliniști cu iz de viitor,
Îmbracă cripta nopții cu spaimă fumurie,
Arzând flacăra lunii în candela din nor.
Râul gândurilor de cristal
Se revarsă-n cataracte,
Se frământă și se zbate
Într-un iureș infernal.
În gând regină,
Ca o Ondină,
În care curg, până-n afund,
Ca un Luceafăr
Dorul se pierde în univers de gânduri,
Pleoapele aromite, în noapte se închid,
Adorm plutind pe aripi de nemărginire,
Oniricul mă prinde,frenetic și cupid.
Privește-mă pentru o clipă,
Vreau să-ți văd
Furtuna din ochi
Și din trup...
Răsărit de lună
Înserarea se recompune în ceruri,
Negura tremură și păcură bea,
Zburdă valul
Farul ninge,
Gândul meu,
Purtat de zâne,
Valsul mirilor de-argint
Încărcat cu armonie
Nu știu ce m-apasă...
O fi volbura mării
în prag de furtună,
sau nebunia câinilor
Mă-nveșmântez cu tine-n gând
Ca-n mine, în delir să te stârnești,
Să-mi vezi iubirea dând în floare,
Cum umblă-nfiorată în calești,