MURMUR
Aş putea să-ţi murmur ochii cu silabe de ocean
Care n-au mai fost rostite nicăieri şi niciodată.
LUMINĂ ALBĂ
Eu mi-am împodobit cu tine viaţa,
Te-am aşezat în fiecare gând
MĂ ÎNTREBI
Mă-ntrebi cine sunt.
Sunt frunza de paltin purtată de vânt
INCERTITUDINE
Lumini cu umbre-amestecand
Si visele de-o clipa,
REPLĂMĂDIRE
Mintea mea te mai găseşte
EŞTI CEA MAI FRUMOASĂ
Eşti cea mai frumoasă femeie,
Cu mintea te mângâi de-o viaţă.
FII LÂNGĂ MINE
Nu te iubesc în poezii,
Dar ştiu, a mea tu nu poţi fi
MI-AR FI PLĂCUT...
Mi-ar fi plăcut să fiu poet adevărat,
ÎN FIECARE GÂND
Precum în cer şi pre pământ,
PRIETENII MEI
Şedeam câte-şi trei la verdele Rhin,
Pădurea , şi eu , şi viersu-mi senin,