Poezia înseamnă libertate, și este locul în care sunt eu însămi. Este lumea mea, pe care o fac cunoscută și vouă.
Trăiesc, iubesc și respir prin versuri, așa ca le las să vă vorbească în locul meu.
Cu drag, Alina
Am ținut la tine mult....
Ca la un tumult
Surd în fața căruia
M-am oprit,
În lumea mea
sunt clipe care măsoară
Timpul în fericiri și
Tristeți,
Când mi-e dor de tine
Mă rostesc singură
Ca pe un cuvânt
Pe care ți l-aș
Neînțeleși, ne agățăm
De lumesc,
Fără preget,
Necugetat
Copleșitoare e noaptea
Ochilor tăi,
Ca o revărsare de
Nespuse cuvinte.
Ploua-n ţărâna sa,
Pământul,
Iar cerurile-l înghiţeau
Bucată cu bucată,
Toate cuvintele lumii
S-au rostit demult-
În nepătrunsul lor
Absurd și absolut-
Dacă o secundă ar avea două
Minute,
Mi-ar mai da puțin răgaz
Ca să-mi regândesc
Te iubesc până
La ultima șoaptă din mine-
Și te văd rar-
Între imposibil și posibil-
În mugurul gândului
Mi-am încuiat toate visele...
Irepetabil de mute,
Ireparabil de triste,