Prima dată te-am zarit
O secundă, numai una,
Și m-am îndrăgostit
Pentru totdeauna …
Satana mă numesc !
O Stea am pe inelar,
O Lună nouă pe pieptar,
Și de astăzi te iubesc ...
Lumina lunii
Este biblioteca mea ;
Scriu cărțile iubirii
Și le ordonez în ea.
Ce este Moartea altceva decât un pas peste un prag ?
O ultimă clipire, o ultimă secundă din al vieții trist șirag;
Uiți să respiri și dintr-o dată, cu bucurie vezi Marea Mamă
Din care toți cei Anteriori, te strigă și te cheamă ….. !
Unde ziuă nu-i și noapte nu e,
Și timpul se scurge îndărăt,
Iar fericirea in vid se mistuie,
Tu, te-ai ascuns ca apa în omăt …
Am o nevoie acută de tine,
Tu îmi ești lipsa supărării,
Numai când ești lânga mine,
Soarele bun, îmi risipește norii .
Un uragan de cuvinte și un taifun de idei
Mi-au dispărut iarași din minte …
Vai ce neplăcut obicei !
O toamnă tristă cu lacrimile mari de struguri,
Valsează ca nebuna cu vântul de la miază-noapte ...
Și mustul nou ce spulberă ale memoriei vechi diguri
Redeșteaptă simțurile adormite între șoapte ...
Sunt un frate fără soră,
Sunt un tată fără fiu,
Sunt un fiu fără un tată,
Sunt pustiu de cand mă știu.
An dupa an,
Din nou nu te am,
Stins vulcan
Cu fruntea pe geam …