Întinde cu mândrie aripile-ți ușoare,
O! suflețelul meu vesel, o! suflet fericit!
Înalță-te în ceruri și zbori cântând la soare,
Căci soarele iubirii în cer a răsărit
Întinde cu mândrie aripile-ți ușoare
O, sufletul meu vesel, o, suflet fericit!
Înalță-te în ceruri și zbori cântând la soare,
Căci soarele iubirii în cer a răsărit
I. Prin cea luncă sunătoare,
Printre fragede vlăstari,
Când la umbră, când la soare
Șerpuiesc două cărări.
Lunca mie drăgălașă, de-a mea inima cântată,
Ieri frumoasă și-nverzită, astăzi zace inundată,
Căci Siretul, mire barbar, de iubirea lui aprins,
Margarita de la rai
A venit în zi de mai
Lumea-ntreagă s-o admire,
Ea de sus a pogorât
Tu ești! tu, Ștefan! tu, străbune!
De patru seculi adormit.
De patru seculi, o! minune!
În veci de noi nedespărțit.
Doi Mistrali în lume sânt,
Unul cântă
Și incintă
Ca o harpă dulce-n vânt,
Imn național
I.
Pe a țării noastre zare
Fața lui Gazi-Osman,
Grivița poartă-un colan,
Un colan tot de oțel ...
Joacă fulgerii pe el.
Hora
În izvor ai pus piciorul,
Dulce-odor și mult iubit,