În Asia văzut-am pe-o apă curgătoare
O lebădă frumoasă plutind, albind la soare,
Cu -aripile umflate de-un vânt racortiro,
Ca pânzele rotunde ale-unui vas ușor.
Închinată Maiestăților lor Regelui Carol I și Reginei Elisaveta
12 Octomvrie 1886
Sus, în deal de mănăstire,
Saltă hora ' n învârtire
Sub ochirea cea de foc
Soarelui oprit în loc.
Hora
Ici pe culme și'n livadă,
Vezi, cireșile s'au copt,
Frumoasa moartă zace pe-o stâncă 'n lână mare.
Și pletele-i pe valuri plutesc în legănare
Sub raze aurite care-i mângâie fața.
Avea mult foc în suflet: el i-a răpit viața!
Al Tău Castel, minune feerică, privită
Cu drag și cu mirare de falnicii Carpați,
Menire are 'nalță, de mine ' ntrezită,
Prin timpii ce vin grabnic cu roade încărcați.
La Sinaia în ziua plecării mele
Sire,
Ceruta de M. S. Regele
Eu, Carol și al meu popor
Dedicat Domnului A. Roque-Ferrier
Ronsard, al regilor poet
Vine de la munte iarna la câmpie,
Scuturând din poale-i zile de urgie.
Vie! Lângă foc eu fac
Visuri după plac