https://ganddinneant.wordpress.com
Poate
Prin stratul pojghiței de gheață
Răsare-n taină încă-un fir
E poate-un vers de dimineață
În foc topesc cuvintele de ceară.
Iubita mea. îmi ești un anotimp,
Tu mă cuprinzi cu flori de primăvară,
Vom înțelege dragostea în timp.
Ziduri
Atât de-aproape vântul te aduce,
Iubirea ta e-o taină astă seară,
Dalila
Îți plâng iubirea răpusă de moarte,
Mă umflă și râsul, m-apucă și mila,
Jurământul tăcerii
Se scurge-un strop de sânge-n călimară
Amestecând destinul cu albastru,
Femeie
Ce trist ar fi pământul fără tine
Tu, întruparea razelor din zori,
Trebuie să mori
Iarna de afară a murit în mine
Moartea ei subită naște trandafiri,
În visul de sub pleoape
Din cer esența florii își picură parfumul
Pe vârfuri lungi de pleoape când seara s-a ivit,
Paranoia
Focul arde-n mine tot ce este sterc
Vremea lasă urme pe cărbunii vieții
Magia iernii
Luna a-nceput să joace,
Peste cer îi cade rochia,