Statuia lui Blaga
Mi te aduce în minte
Cu pletele tale aurite
acoperind pământul
Gândind la tine
Stau pe marginea lacului
sub încântarea corcodușilor
ce-și varsă rodul lor bogat
Ca două uși împărătești
Două inimi
Cuprinse într-o singură
Iubire
Ne plimbăm prin oraș să admirăm
turnulețele caselor vechi
Și mă întreb
dacă nu erau la vremea lor
Piața Muzeului
plină de fețe de toate vârstele
La toate mesele
cafenelelor și restaurantelor
Mesteceni arzând
sunt femeile
la vreme de toamnă
Citesc din lirica feminină
Căminele studențești
Locuri ale extazului și angoasei
Pierzanie și transfigurare
sunt deopotrivă
Plimbările melancolice
în Grădina Botanică
Acolo unde timpul
întârzia să se împlinească
Sufletul meu a coborât
în trupul său de împrumut
la Baia Mare
Cu gândul că se va întregi
Orașul
Visul albastru
al copilăriei mele
Singura realitate pe care