Cu chibritul, mister Frost,
Vru să vadă dacă-i plină
O cisternă cu benzină -
Şi a fost!
Cum genul tău nu prinde (nu-i în ton),
Am o idee dezinteresată:
Să scrii o carte pentru telefon,
Şi-s sigur c-o să fie cumpărată.
- Ce este epigrama? - ne-a întrebat Slăvescu,
Rugându-ne-ntr-o doară, pe noi, să-l dumirim.
- E-o muză nevăzută - răspunse Iordăchescu -
Ce stă la Pavelescu, de frica lui Nigrim.
E drept că domnul orator
Găseşte frazele uşor,
Dar după ce şi le-a găsit
Şi le-a ornat cu floricele,
Ipoteza nu ne cruţă:
Omul, după câte ştim,
Se coboară din maimuţă,
Iar maimuţa din Nigrim.
Are-n capu-i o idee,
O idee genială,
Dar stând singură acolo,
I-a murit de plictiseală.
Plin de ură şi năduf,
Furios se-ntreabă el:
- Dacă oul este chel,
Cum de puiul are puf?
Mi-au spus despre anostul care vine
În casa mea, atunci când nu-l aştept,
Că se ascunde-n el un ins deştept,
Păcat că se ascunde-atât de bine!
Duelul ăsta nu e pentru mine!
Sunt aprioric dezavantajat:
Dacă-s învins, m-acopăr de ruşine,
Iar dacă-nving - e un asasinat!
Vorbeşte... ascultându-i glasul,
De mult nu mai consultă ceasul.
Auditorii, albi ca varul,
I-au pus pe masă calendarul.