Din nou te caut cu disperare,
Așa cum zi de zi ai nevoie de pâine
Și cum albina caută nectar din floare,
De-ar fi să te găsesc chiar mâine.
Îngerii de dimineață
Ies și te trezesc la viață
Calea să se lumineze
Durerile să le calmeze.
O zi frumoasă își arată înfățișarea,
Dar eu vreau să-ncep chemarea,
Zăpezii pufoase și albă ca-n Paradis,
Cu îngeri și zâne înlănțuiți ca-ntr-un vis.
Să prinzi prietenia adevărată,
Ca pe-o comoară-n ceasul greu,
Atunci când ai zarea-ntunecată,
Vine spre tine un zâmbet de curcubeu.
Aud o voce ce mă cheamă-n noapte,
Mă urc pe ziduri, sus spre cer,
Nu știe că vin s-aud minunatele șoapte
Și când ajung totul devine un mister.
Viața noastră e o taină ce vine de undeva,
Iar simbolul vieții pentru noi vine cu ceva,
Tot ce ne-nconjoară observăm întotdeauna,
Schimbarea există și vine chiar acuma,
La ce-ai spus mă gândesc să-ți răspund,
dar n-are rost să-ți spun acum toate
și uite așa-n melancolie iar m-afund,
visez din nou prințese și palate,
Era o zi de început de an fugară,
Când te-am văzut întâia oară,
N-aveai nici o identitate,
Ai vrut să m-ajuți la bagajele toate,
Aștept de la tine un îndemn,
Ca să-mi-mplinesc al meu vis,
Te-aștept să vii, să-mi dai un semn,
Să fie așa cum ai promis.
Te lăudăm și te iubim,
Românie, noi nu vrem să te rănim,
Te plângem mult când suntem departe,
Pe noi de tine nimic nu ne desparte.