Am simțit un înger peste mine,
Când sufletul meu gemea-n suspine,
Gandul-mi era Doamne la tine,
Cu adierea vântului pe aerul sfânt,
De multe ori privind absent
Vă tulbur cu prezența,
Iar de vă voi fi judecător
Îmi veți simți absența
Inima noastră tot bate, bate,
Ducând povara noastră-n spate,
Dar glasul ei e blând și rugător,
Te cheamă să vii din nou cu dor.
Ne mor prietenii-n grabă,
Nu știu cine mai întreabă,
Te uiți la îngeri îndelung,
Nu se mai moare de drum lung.
Acum e un nesfârșit de ape,
Când privești ai dureri de pleoape
Și ne-om aminti sub ramuri de măslin,
Iar Domnul ne-ar lua un suspin.
Sper să vină ziua binecuvântată,
Când vom privi raza soarelui uitată,
Când vom fi liberi ca un stol de porumbei
Și ne vom relua viața ca de obicei.
Iubirea din tine e o cetate sfântă,
Totul lângă tine pe mine mă-ncântă,
Nu vreau să suferi, nu vreau dureri,
Azi ești bine, dar virusul vine de nicăieri.
Mă bucur și-mi place la mare,
Cu valuri puternice-n umbre fumurii,
Iar soarele împrăștie ultraviolete rare,
Dar încă nu-i cald, oare de ce veni-i?
Încearcă să nu fii împotrivă,
Nu te teme și nu intra-n derivă,
Domnul ne veghează-n totdeauna,
Atunci când vine peste noi furtuna.
Purtați români drapelul în lume,
Fără lacrimi-n ziua de mâine,
Cu dorul aprins după patria străbună
Purtând moștenirea culturală română.