Pe bolta cerească, luna abia de mai e vie
Prin norii mărunţi, curgători, tremurători.
La palat, santinela, supărată, privirea cenuşie
Şi-o aţine sever pe ceasul din turn. E spre zori.
eu nici nu-ti voi atinge haina...
si-n somn te voi iubi.si-asa!
dar dincolo de vis e taina
in care dormi, Rusia mea!
1
se scurge rau-n matca lui domoala
bolborosind posac
e fanu-n claie strans.e stepa goala
in zile pale, printre case
abia te vad pentru o clipa.
cu ochii tu ma arzi. pe urma
dispari pe-ntunecate uliti.
Mândra mai era Taniusa, nu-i gaseai pereche-n sat,
Albu-i sarafan, la poale, cu fir rosu era dat.
Seara ea sarea pârleazul catre-o moina uneori,
Cu luceafarul, de-a mija, luna se juca prin nori.
vorbea taios, dar cu dreptate,
si-adesea ochii sai,
in sufletele-ndurerate,
scurmand, turnau vapai.
Ma voi trezi in zori de dimineata
Si soarele ma va izbi in fata.
Cerdacul meu de multa vreme-asteapta
Sa-i urci, iubito, treapta dupa treapta.
limbi de flacari orbitoare
cresc pe-al beznelor fagas.
roiul de scantei iti pare
ca sunt fluturi in oras.
Traducere în limba română de Valeria Grosu
În unduioase linişti am crescut
Spune-mi dacă toate acestea sunt adevărate,
iubitul meu, spune-mi dacă toate sunt adevărate.
Când străluceşte fulgerul ochilor mei,
se strâng în inima ta nouri întunecaţi de furtună?