-Sân Petre, moşule, albit de soartă,
Deschide poarta, lasă-mă în rai!
-Amu, vezi, satul nu mai are poartă,
VIII.
Sub rod se-ndoaie pomul când seva îl pătrunde,
V.
Precum prin crâng, în umbră, o pasăre țipă
La mine-odată, cum vii la bunica,
Veneau în cârd căsuţele din sat -
Cu şorţul lor de var pe prispa mică,
De rochia mea de parc s-au agăţat.
Cu mâna stau la gură - şi tăcută,
Desculţă şi cu părul sub basma.
Nu te uită la faţa mea trecută -
Pe vremi la horă înflorea şi ea.
Vecinul Vlad nu ştie decât grâul
Şi păpuşoiul, care-s din ţărani -
Eu secer, treier şi culeg tot râul
Strălimpede de-l vezi până-n plămâni.
Tauben himmlisch grausame Boten...
HOLDERLIN
Proptit în bâtă stă cu trei picioare
În sarica lăţoasă cât un urs -
Aicea, de când ţara e sub soare,
În juru-i oi şi veacuri i s-au scurs.
Acolo unde-a fost popas şi cântec
De lăutari şi sfat de cărăuşi
Tăcut pătrunde-al lunei lung descântec
În hanul fără geam şi fără uşi.
Soldaţi de plumb, eroii copilăriei, când
Visam pe Moş Crăciunul şi magica-i cutie,
Din care, ca din basme, oştiri o să ne vie
Pe mese, pe covoare, izbânzile ducând,