Sindrom depresiv, sindrom depresiv!
- bolboroseşte realitatea vărsatului de vânt şi idei
la graniţa cu împărăţia împăratului Verde la faţă.
Sindrom depresiv îmi spun şi eu
Era o acalmie înşelătoare a veacului
care stătea să plesnească în pântecul meu de metal.
O fizionomie bătută cu biciuşca de fiziologii ale bolilor mărunte, familiare.
Dar cât mister până şi într-un herpes!
în fiecare zi părăseşti oraşul
şi astfel mai adaugi şi tu ceva
necesităţii care – afli –
stă la baza bunului simţ.
Doamne,
de m-aş putea odihni într-un sanatoriu de munte,
printre pastile roz şi albastre,
un sanatoriu cu miros puternic de brad
Cu ochii îngroziţi privesc degradarea
- carne albă a peştelui şi a pâinii apără-mă!
Mă mişc printre tăceri şi morminte.
Aici – felul în care am împietrit şi eu
De ce nu mi-a spus nimeni la şcoală
cum a murit Daniel Rosenthal?
Deci tot la 30 de ani aflu:
Preşedintelui Uniunii Scriitorilor Mircea Dinescu în semn de Apocalipsă pe veci
Capele clandestine, asta eram.
Prin subterane,
Un copil cu ochii de câine
m-a întrebat într-o zi
dacă este greu să ajungi scriitor.
Era iarnă şi totuşi ploua
Când m-am apropiat de treizeci de ani
a început vârtejul.
în jur dezastrul devenea tot mai intens,
niciodată nu ştiam
Am aflat pe căi ocolite
că în 1970 s-ar fi născut
cel mai sângeros dictator al lumii.
Dacă lucrurile stau aşa,