În sufletul acesta de strigoi
port amintiri sinucise,
iar printre ele
Dumnezeu se plimbă
Noi, cei care am fost la Maydanek
gazaţi
şi arşi de vii,
trăim acum în milioane de răni
La noi
pădurile buiesc de libertate subterană
şi viaţa se târăşte pe brânci
de la leagăn la leagăn la puşcărie.
Toamnă
Lutul inimei mele
l-a adunat pe Dumnezeu dintr-un loc viran
Primăvara mea
ce năvălea în public
depletită,
zgomotoasă,
Întâmpinarea unui zbir
Frate, să nu mă mai loveşti cu pumnul în faţă!
În mine sunt lespezi de piatră
Întâmpinare
Prietene,
te-am aşteptat
Aseară L-am văzut pe Dumnezeu.
Deretica prin cer
ca printr-o casă.
Făcea cu mâna printre nori,
De-acum îmi las
chemarea să te-aducă
mai lângă mine,
ca să-ţi simt căldura
Staţi răvăşite oase!
Staţi la soare,
cât marginea acestei gropi
mai şade