https://ganddinneant.wordpress.com
mi-am lăsat mintea să zboare
fără trupul înțepenit
în pământul genezei
Dumnezeu stă la sfat cu Einstein
poezia nu e doar o floare
sau creierul unde
depozităm frustrările după război
ea luminează chipul părinților
jupâne
să-ți moară inorogii
dacă nu sunt original
Dumnezeu mă priveste de sus
fugi de întunericul meu
că umbră mi-e drumul
prin litere oarbe
iar crucea un sâmbure zeu
unde-am vărsat călimara
de-albastru inima-n mine
pentru tine femeie
rândurile mele curg într-un mod firesc
ca o lacrimă
lăsându-si în urmă jurnalul
blestemul iubirii
e singurul meu păcat
si mă găsesc vinovat
la un târg banal
de unde iertare? când trupul ca un vulcan aprins
topeste istoria iubirii
acelasi război
aceeasi fantomă pazeste pompeiul
ce-mi pasă mie dacă te regăsesti în scrisul meu
sau eu dacă mă regăsesc în ființa ta vie
lumea smulge
zâmbetul meu forțat
se rostogleste
prin tristeți planificate