https://ganddinneant.wordpress.com
voi fi ucis
când otrăvită iubirea
îmi va da sărutul ei fals
eva
exilat pe insula patmos
shakespeare
răvășit de emoții
scrie
săraca pasăre vie
parcă sărută trunchiul ultima dată
și ca o perna se desface
În măruntaie
S-a coborât haotic, un amalgam de vise,
Îmbracă fără jenă a inocenței haină,
O amintire tristă sunt florile ucise,
Păcatul își ascute privirile în taină.
așa de triști
ochii scormonesc locuri ascunse
mâinele desprinse din trunchi
pipăie din amintire
rostogolește anii
la vale
buturuga
împinsă de Ilie
motanul
după asemănare
nu-l plac pisicile
nu crede în brânză
deschid cutia
doamne
îngerii anunță spovedania morții
rafale de foc
Fierbe țărâna în oase,
piatra-i lipsită de sare,
cuțitul lucește,
lovește adânc
am uitat să aduc bunicilor acea fericire lăsată pe ulița satului
n-am realizat ce ușor mă purta pașii
si că pe drum am pierdut o parte din mine
am vrut să mă-ntorc uitând de eșec