Profil de scriitor MARIA FILIPOIU
Născută la 8.09.1954, cu numele de POPA MARIA, în Sat. Văvăluci din Com. Bozioru, Jud. Buzău, a urmat Sc.elementară și gimnazială în localitatea natală, studii liceale la „Colegiul Național Dimitrie Cantemir" din București și studii postliceale la „Grup Școlar Tehnico-Sanitar Fundeni" din București, lucrând în domeniul medical până la pensionare.
Ca scriitor etnolog, poet, epigramist, memorialist și folclorist a scris, până în prezent - 2020: 7 cărți de poezii, poeme, omagii și memorii în versuri, tradiții creștine și ritualuri Populare, proverbe și zicători, sonete…
A semnat 5 antologii de coordonator, a fost premiată la peste 35 concursuri literare, este coautor în peste 100 volume colective și antologii pe diverse teme la edituri din toată țara.
Este publicist și colaborator în peste 50 de site-uri și reviste literare scrise și online, din țară și diaspora română.
Este membru în : Uniunea Ziariștilor Profesioniști din Românua, Uniunea Scriitorilor de Limba Română, Liga Scriitorilor Români, Uniunea Internațională a Religiilot, Cenaclu Literar „Cetatea lui Bucur" din București și redactor la 3 reviste de artă și cultură.
Maria Filipoiu
RENAȘTEREA NATURII
Coboară Primăvara dintre astre,
Cu brațele pline de ghiocei,
*Poeme de Ziua Femeii și Ziua Mamei
*Ziua Mamei în lume și în România
ZIUA MAMEI ÎN LUME ȘI ÎN ROMÂNIA
SCRISOARE LUI MOȘ CRĂCIUN
Dragă mosule Crăciun,
Îți scriu, să știi că am fost
LA CEAS DE RUGĂCIUNE
În ropot de timp vin sărbători creștine,
Cu Sfântul Nicolae darnic, blând și bun.
Dedicații fiilor mei
*Copiii sunt cele mai prețioase comori ale lumii și roadele vieții.
În ei se află rădăcinile vieții din arborele genealogic, ce își trag seva din rădăcinile neamului.
MATERNITATEA IDEILOR
Îmi duc singurătatea la maternitate
să nască idee zămislită-n suflet
NATURA ÎN AGONIE
(sonet verii toride)
Suspină natura în agonie,
COMEMORARE SfÂNTULUI ȘTEFAN CEL MARE
(omagiu la 500 de ani de la intrarea în eternitate)
Spre o domnie de veacuri apusă,
RĂSPLATA FAPTELOR
Am învățat prin viață să fac bine,
să nu spun „Nu!", chiar și când mi-era greu,
OSTATICI ÎN TRANȘEE DE GLOANȚE
(sonet eroilor)
De veghe stau eroii în colț de cer,