Noaptea pe câmpie
Flori stau adormite,
Toate-s aplecate
Și dorm liniștite.
« Sebastian P. »
Cum se lasă ciocârlia
Coborându-se pe-o cracă,
Se ascunde printre ramuri
Și ea capul lin și-l pleacă.
« Sebastian P. »
Azi răzbește iarăși cerul
Printr-o gaură din nori
Stelele sclipesc în bruma
Așternută peste flori.
« Sebastian P. »
Clipele furate
...
Poate luna, câteodată
Să încalece pe-o șea
« Nicu Hăloiu »
Mă scol de pe bancă pentru că m-au invadat florile
Mă sărutară (toate) cu toate culorile.
Sunt alb și roșu și verde și mov
Acuși, acuși deveni-voi hrisov.
« Nicholas Dinu »
Salcâmi și iasomii au nins grădina,
Mai albă ca acum nu fuse primăvara,
Zăpada nelumească se-ntrece cu lumina
Și sub ninsoarea ei se instalează vara.
« Stefania Petrov »
Din vălurirea ponticelor ape,
Se-nalță respirații infinite
Spre-oglinda cu sclipiri nemărginite
A cerului. Și pare să-l îngroape
« Manuela Munteanu »
Din ochii mei cresc iarași fructe
Se coc încet încă de ieri.
În păr încearcă să se mute
Fluturi din țări cu primăveri.
« Becheru Daniela »
Împinge lent ușița dimineții
Un glas tremurător de caldă briză
Și clatină c-o scurtă vocaliză
Scânteietoarea flăcăruie-a vieții.
« Manuela Munteanu »
Vântul mi-a ciufulit toți merii din grădină.
I-a scărpinat grăbit sub subsuori.
Au râs cu gura pân’ la rădăcină,
Că nu le-a mai păsat deloc de flori.
« Becheru Daniela »