E slăvit Iisus
Răsărit fără apus.
E harul nestins.
***
« Florica Ghigeanu »
Coşciug putrezit
care se visează pădure,
pe dinlăuntru înlemnit,
pe dinafară secure.
« ion.mihaiu »
Limpede-ţi pare cristalul rotund,
mă poartă cu sine în vidul profund,
suspendă fiinţa-mi în recea-i sclipire
cum sufletul ţine în el o iubire.
« ion.mihaiu »
Pe cerul azurat cu Voroneţ
Se cuptoreşte soarele amiezii,
Privind către convulsia zăpezii
Care-şi trăieşte ultimul dezgheţ.
« Felix »
"Când ai un necaz mare, nu te întoarce cu fața la Dumnezeu să-i spui :"Doamne, am un necaz mare !", întoarce-te cu fața la necaz și spune-i :"am un Dumnezeu mare !"
De câte ori Te strig, Tu vii spre mine
Ești în parfumul florii de cireș
« mirimirela »
Mergeam în lungul drumului de fier
sărind febril traversă cu traversă
într-un picior de stârc, prizonier
acestui joc de-a pasărea inversă.
« ion.mihaiu »
Hai mai aproape, nu pleca prea curând,
sunt singur rămas doar la mine în gând,
un duh rătăcind fără ţel printre umbre,
sub pământ răscolind prin culoarele sumbre!
« ion.mihaiu »
Fă-mă, Doamne, să însemn
cât un car zidit în lemn,
cât un vierme de mătase
rozând frunzele cărnoase,
« ion.mihaiu »
Dă-mi numai nopţi, o, Dumnezeule,
Să văd iarba, verdele, cum paşte,
Şi se înfruptă cu ispitele,
« lilia manole »
Mă împlinesc în tot ce scriu,
pun sufletu’-n cuvinte cum grâul în pâine.
Căldura-nfloreşte seva ce se coace-n fructe,
« flavius »