Se privesc inexpresiv
Se privesc două pietre
Ieri două bomboane
S-au jucat cu piatra.
O piatră aidoma altora.
S-au jucat cu ea de parcă n-ar fi avut inimă.
Ni se-ntâlnesc
În intersecţii
Vineţiile cearcăne ale zilei
Ai apărut după ploaie
După o ploaie stelară
Din oasele lor stelele
Un soare foarte mărunt
cu păr de galben tutun,
se stinge-n scrumieră.
Fața de masă se ntinde
la nesfârșit
Fantomica
Trebuia să moară spun
Era mai aproape de stele
Decât de oameni
A fost odată un număr
curat şi rotund ca soarele,
dar singur, foarte singur.
Au rămas după el cuvintele lui
Mai frumoase decât lumea
Nimeni nu are curajul să pună ochii pe ele
În amintirea Veronicăi Porumbacu a lui Tolea
Baconsky Milo Petroveanu Mihai Gafița