Am încredere în Dumnezeu, ca forţă divină, El mă călăuzeşte în tot ceea ce fac!
E agitată marea azi,
În vântul zbuciumat îți arzi
Gânduri cuprinse-n spuma mării
Și ochii pradă depărtării.
Golașă e privirea, săgeată spre fereastră
Și tremură gândirea, închisă-n casa noastră.
Cafeaua-n dimineață e mai amară, parcă
Și facem din speranță un steag la noua arcă.
În borcanul din dulap,
Cu capac în loc de cap,
Aștepta cuminte, mierea,
Să-i dea omului puterea.
Timpul se uită-n oglindă,
Ridurile vrea să prindă
Într-o dată-n calendar…
Azi e ziua prinsă-n har
Trezește floarea albastră
O nație adormită
Și la fereastră-n glastră,
Ea e mereu iubită.
"Ce este viața?"
Se- ntreabă des paiața...
O clipă de iubire,
Minutul de visare,
De ce copitele îmi răscolesc țărâna
Și spada- mi scrijelește căpățâna?
De trei zile întind anul pe sârmă
Sperând să spulber orele- n fărâmă
Ascult tăcerea- n bradul de Crăciun
Și sorb plăcerea timpului cel bun,
E trist afară dar in casă- i bine
Căci te-ai născut Isus și ești cu mine.
Te uiți la mine, iarnă de tăciune?
Ce vrei să-mi spui, ești mută, haide, spune...
Spune- mi că mă găsești schimbată tare,
Că anul ăsta merg pe- altă cărare.
Uneori facem o buclă a timpului
În cerșaful patului vieții
Și hrănim visele verzi ale câmpului
Cu reperele joase-ale hărții.