Povestea mea, iubiți menestreli, e ciudat de banală,
Ea s-a născut dintr-o primăvară de ieri
Și-o rătăcire a vântului pală!
1960
Raiul tău e-un lac cuprins de nuferi
...
Puțini te pomenesc dându-te exemplu,
Deja de tine mulți s-au și dezis,
Turma
...
Cu cât distanța dintre ei și noi e mai mare,
Cu atât discursul lor e mai aproape de noi,
Zidul
...
În mintea mea, lumea ne bună,
Cu îngustu-i orizont amputat de furtună,
N-am mai vorbit cu Tine de mult
...
N-am mai vorbit cu Tine de mult,
Dar acum, aș vrea să mă ierți,
Credință
...
M-am născut într-o lume bolnavă
Bolnavă de ceva contagios,
De prin țară adunate
...
De voi, mie nu mi-e teamă,
Oricât de forțoși păreți,
Pleacă iarnă, du-te-acuș!
...
De-azi noapte iar a nins din greu
S-au prins din nou norii să cearnă
Sfârșit de vremuri
...
Sunteți cântați de menestreli
Peregrinând printre castele,
Libertate
...
Cu ce plătim noi libertatea?
Cu îngăduința de a fi legați?
Cine, de ce?
...
Încotro ne ducem oare
Pe-ngusta timpului cărare,