Povestea mea, iubiți menestreli, e ciudat de banală,
Ea s-a născut dintr-o primăvară de ieri
Și-o rătăcire a vântului pală!
1960
Ecoul
Uneori, aud o chemare,
Cu gust de prună coaptă,
Sperietura
Când te-am văzut prima dată, am fost convins că ești un înger.
Apoi, mi-ai zâmbit. iar eu, m-am speriat.
Pe șleau
…
Te tot bați cu pumnu-n piept
Că tu, vei redresa bugetul
dorință
când acest segment de vreme,
acest popas gol de speranță,
Floarea de cais
Cred că zburam odată
Căci vag, mi-aduc aminte
Povestea devenirii
..
Urc o cărare-abruptă
În fiecare zi,
E-atât de rar și de ciudat
Este ceva atât de rar,
Atât de rar și de ciudat
Nu pentru voi am ieșit atunci din case
Am ieșit pe străzi pentru libertate,
Nu libertatea noastră ci a tuturor
Aștept
Nu-i vina mea c-am fost născut aici,
pe planeta asta frumoasă și albastră
Lumea
Stau liniștit de multe ori și-ascult,
Al lumii zgomot, a lumii foșgăială,