Povestea mea, iubiți menestreli, e ciudat de banală,
Ea s-a născut dintr-o primăvară de ieri
Și-o rătăcire a vântului pală!
1960
De la Khayamm vorbire:
...
De Khayamm îmi aduceam aminte
Când mă-ntrebau, de ce din când în când
Nu vă-ngrijorați
...
Nu vă-ngrijorați dacă războiul vine
Căci bogătanii cu vile și palate mari
Complex de primăvară
Se grăbește să vină primăvara,
Ghioceii au ieșit deja la soare
Knockout
...
România cică-i stat mafiot
ce gravă eroare de analiză
Damnare
Azi trăim mai mult și mai prost
cu chimicale înmuiate-n otravă
Vântul de primăvară!
Cioc, cioc, cioc! Sună-n ferești.
Întreb tare să m-audă cel de-afară
Fă-mă Doamne!
Fă-mă Doamne răbdător, fă-mă Doamne rezistent, să rabd nevăzute funii din lumea ce mă vrea absent, să nu-i consum iarna cărbunii, să nu micesc rația pâinii. Să nu povestesc ce cred, să n-am nimic dar să posed mulțumirea de-a fi gol. Fă-mă Doamne cum am fost, inteligentul cel mai prost, trăitorul printre vise, misterul celor nescrise, consumatorul fără rost prins în închisoarea lumii, mulțumind tainic minciunii că lumea-mi este adăpost pentru nu știu care cost, când eu sunt al tuturor, sau poate al nimănui, dacă nu rămân dator, nu știu cum și nu știu cui!
Cântecul primăverii
un cântec lin, de liră, dinspre cer coboară
coboară-n noaptea noastră, de-acolo, dintre astre,
Frigul de afară
…
Iarnă, nu mai sta, nu știu de ce adăști,
Ce-aștepți de la mine, vreo recunoștință?
Ăștia
…
N-ai nevoie de prea multă școală
Să vezi că ăștia de-au confiscat România