Povestea mea, iubiți menestreli, e ciudat de banală,
Ea s-a născut dintr-o primăvară de ieri
Și-o rătăcire a vântului pală!
1960
Peste veacuri, atât se va mai știi
...
Nu, dragii noștri corifei ai morții,
Nu suntem decât români obișnuiți,
Fiorul nopților senine
1
Aprinse-s stelele de lapte,
Ca roua bolților senine,
Asta este, s-a dus vara!
...
E dusă vara de pe-acum
Nu mai cântă mierla-n crâng,
Ars gratia artis
...
Dacă versul meu vă pare că este bun și de soi ,
Lăsați lauda departe, că eu nu scriu pentru voi,
Dreptul de a trăi!
...
Lăsați-mi libertatea, corifei ai morții,
Lăsați-mi libertatea de a trăi cum pot,
Vine toamna și ce dacă?
...
Vântul suflă, noaptea-i rece,
Vara-și pierde din vigoare
Somnul cel de moarte
Te duci române, să votezi,
Că ești cuminte și docil
Joc
...
Un vânticel de toamnă bântuie pe-afară,
Se simte dimineața când răsuflă rece
La pescuit 2
...
Când ajung la Oltul nostru ce-nșiră maluri de porumb,
Caut loc bun pentru mine, să nu stau pe scaun, strâmb,
De ce e ceru-așa de jos?
...
De ce e ceru-așa de jos?
Și eu de ce-s așa de sus?