Vezi varianta desktop a site-ului
Când soarele răsare în zorii dimineţii şi oamenii se avântă în iureşul vieţii,
*botez în flăcări* extrăgându-te din fiecare por
Între învins și învingător între viață și moarte durerea se împarte în mod egal, din păcate
Ţi-am scris cu foc poeme arse De dorul unui biet nebun Şi-am încercat în van să-ţi spun Despre iubiri şi lacrimi stoarse.
Sonetul aprinderii M-am aprins şi ars în versuri de Iubire Şi nu m-am consumat pe-a vieţii cale -
*cuvânt edenic*
Privesc la ceasul ăsta Ce stă inert prins de-o brățară,strâns,
Am ars în versul de iubire, Și negreșit încă mai ard Cum arde de dorință a compune Un vers pentru o inimă...un bard.
Am ars în versul de iubire M-am ridicat la cer, într-una Și-am atins stelele cu mâna Fără să-mi pese de moire.
Am ars în versuri de Iubire ( II ) ( Rondel )
Se aprinde cerul, zările tresaltă, Îşi ridică fruntea gândul răscolit Scrijelind în vise cu o tristă daltă Chipul tău, de vremuri, nins şi viscolit.
Am ars în versuri de Iubire ( I ) ( Rondel ) Am ars în versuri de Iubire
AM ARS ÎN VERSUL DE IUBIRE - ACROSTIH Adeseori privesc cu drag pădurea, Mă simt lovit când simt în piept securea
Împrăștiat prin toate cele Tot fugăream ca niște fluturi Amorurile mititele Cu juruințe și săruturi.
AM ARS ÎN VERSUL DE IUBIRE Am ars în versul de iubire Şi jarul încă nu s-a stins,
Am ars în versul iubirii Argint lămurit, m-am făcut. Am vrut să uit secretul firii... Cu foiță de cer ne-nceput
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
© 2025 Poeţii Nostri. Toate Drepturile Rezervate. Toate textele sunt reproduse în scop educaţional pentru informarea utilizatorului.
Despre noi Termeni şi condiţii Politica de confidențialitate
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.