16
Fui chemat la sărbătoare
Cu ospăț de lume dată -
Sihăstria cea pustie
De pe pisc mi-a dat hodina;
Ceru-aici e-alături mie
Că pot să-l ating cu mâna.
Întristările de Lună
Cad tomnatice pe ape
C-aud tihna cum răsună
Liniștirea să-și adape,
După ceața vineție
Arde-apusu-n munți, departe
Și cascada argintie
O privesc cum cade-n noapte.
7
Cântul meu n-are podoabe
Și nici straie de la piață
6
Rupe floarea și-o ridică
Cât se cere-n a Ta mână
14
Câte pofte mă sugrumă
Și ce jalnic mi le cer eu
5
Lasă-mă lângă picioare
Să-mi aștern viața-n pace
După gardul de magnolii
Curge-apusu-ntreg în toamnă
Peste-aramele corolei
Păsările se îndeamnă.
Seara curge-n glas de fluier
Și ne doare despărțirea,
Luntrea-mi în chindie suie
Să atingă asfințirea.