Cinci lucruri n-aduc alte cinci mai bune;
Urechea deschide-ți la ce-ți voi spune:
Nu nasc prietenii unde-i trufie;
Cei josnici sunt sortiți mârlani să fie;
Cinstește-l pe-un străin, de-ți dă binețe,
De parcă el ți-ar fi un vechi prieten;
Vorbiți puțin, vă spuneți: „mergi cu bine”,
Tot către răsărit, el spre apus;
Beți se cuvine cu toții să fim,
Beți sunt cei tineri, fără de vin!
Când se vrea tânăr, vârstnicul bea:
Minuni, virtute va căpăta!
Îngerii au luptat pentru noi, drepții, din greu
Și-au fost învinși în fiece luptă, mereu;
Dar totul s-a întors cu susu-n jos, grămadă,
Și dracul a pus mâna pe-ntreaga pradă.
Hai, ascultă de-al meu semn!
Fii isteț și fără frică,
De-anii tineri să te bucuri.
Al norocului greu taler
Cât de dor mi-e, înger mic,
Să te văd! În vis măcar
Să mi te arăți un pic!
Dacă sufăr, adă, blând,
Faimoși se știu nemții printr-atât:
Că creștinismul l-au urât,
Până când Carol, cu spada sus,
Pe nobilii saxoni nu i-a supus.
De unde vin? – E încă-o întrebare!
Pricep eu drumu-ncoa, pot oare?
Azi, chiar aci-ntr-al clipei har ceresc
Și zbucium și plăcere se-nsoțesc.
Să mă părăsești vrei, lună?
Chiar acum ai fost aici,
Dar nori groși văd că de-adună,
Și dispari, dar simți – ce zici? –
Statura tatăl meu mi-a dat,
Și-o demnă comportare,
Iar mama – suflet avântat
Și chef de fabulare.