Hai cu mine și te scaldă în apa serii...
Nu vrei să ții cont de sfatul meu și păreii
Despre oboseala ta, să-i dai crezare?
Vezi, acum și gândul că ești obosit te doare!
Au inflorit salcâmii iar și par mai albi ca niciodată
Și îmi aduc aminte- acum de primăveri ce-au fost odată
Și prind în palme flori-parfum și le strâng și-mi scufund în ele
Și nas și față și ochi plânși, ascunși de-a florilor perdele...
Viața gândurilor în intimitatea emoțiilor
Trăită în bătăile ritmice ale rimelor
Trece prin fața ochilor sufletelor
Căutătoare de vibrație a Universului.
Am să fac o floare albă
Din fulgi, o s-o pun în salbă,
O s-o suflu cu speranță
Ca să ne dea o povață,
Un vals frumos și-o rochie de stele
Sunt tot ce simt în gândurile mele
Când se opreste ceasul în surâsul
Din clipa soră bună cu apusul...
Cerul pune iubirea în inimi,
Lumină de praf unsă cu miere,
Ceață-n fuior plină de patimi
În zori de zi când somnul piere...
Alergăm mai încet sau mai tare pe drumuri de viață,
Transpirăm, ne iubim, ne urâm privindu-ne în față…
La răscruce de drumuri ne tăiem cu lănci de orgolii,
Ne înțepăm în ochi cu spinii furiei și doar trolii
Un fulg de gând se naște-n al meu creier...
Arcuș trecut pe coarde de un greier
În sunet proaspăt scaldă amintirea
Zăpezilor ce-și caută menirea!
Un vânzător de litere- n cuvinte...
Iluzii finisate-așa cuminte
Că vin cumpărători să se tocmească,
Poate cu ei mai mult o să vorbească!
Găsesc în zilele ce curg
În viața-ajunsă la amurg
Izvor de gânduri înflorite
În nopți tăcute, nedormite...