Am încredere în Dumnezeu, ca forţă divină, El mă călăuzeşte în tot ceea ce fac!
Broasca gândului albastru
Sare de pe pat pe astru
Și orăcăie un muget
Înfigând cuțitu-n cuget.
Leoaică tânără e luni,
Ea saltă tragic din genuni
Printre "tu faci" și "trebuie"
Și-ți pune-n mână-o sabie.
-Când te trezești din somnu'-adânc,
Să lași simțirea în cuvânt
Să treacă de la fruntea ta
Pe buze…poți interpreta?
Îmbrățișată de lumini, zăpada
E o sclipire, dansul sau parada
De fulgi de nea pe aripi îngerești,
Căci viața asta e tot ce-ți dorești.
Iubirea iartă și te-mbracă cu-mbrățișări,
Când nu aștepți furtuni și răscolești cărări
Pe care nu demult ați călcat amândoi
Și te întrebi strângând la pieptul tău un sloi:
Și cade-n fiecare zi câte o lacrimă de ceară
Din crengi maro și pământii, ce se răcesc și-ncep să doară…
Se scurge ceara înghețată către pământul împietrit,
Acoperit cu mare grijă de un covor îngălbenit.
Vânticel de seară caldă
Fața veselă mi-o scaldă,
Pe aleea cu pomi darnici
Gândăceii aleargă, harnici.
Seară –n lătrături târzii,
Tu și clipele târzii
Îmi dați pacea-ntunecată
Ce a fost de mult uitată!
Caută-mi Doamne un colț de Rai pe Pământ
Și am să închei cu Tine un legământ
Că n-am să-l stric și n-am să-l murdăresc
Ci doar am să-l iubesc și-am să-i trudesc.
Ramuri calde se întind
Către soarele fierbinte
Și le cresc muguri pe rând,
Razele vor să -i alinte