Am încredere în Dumnezeu, ca forţă divină, El mă călăuzeşte în tot ceea ce fac!
Azi am văzut nucul din vie,
Ce amintiri, copilărie...
Eram nepoată la bunica,
O fată ce nu știa frica.
Printre stelele albastre
Rătăcesc visele noastre
Si doar câteva se-agață
De o stea ca de-o speranță...
În pârg e lanul auriu de grâu,
Un vânt pribeag l- a transformat în râu
Și valuri unduind pe grele spice
Pocnesc a copt semințele alice.
Odată a fost o singurătate anxioasă
Și praful dansa într- un ritm infernal pe o masă,
Secundele băteau toba spartă în timpane
Și gura șoptea tremurând, temător: "De ce, Doamne!"
Închiderea ușoară a pleoapelor,
Undele gândurilor pe suprafața apelor,
Desface brațele dorinței de zbor
După care dureros de tare mi- e dor.
Pe sub bolta cu parfum
De tei infloriți un fum
De- amintiri se întrevede
Printre flori pictante-n verde.
Să- mi crească aripi în torente
De poezii prinse-n cuvinte
Ce curg cascadă din albastru
De rimă îmbrățișată-n astru!
Aripi, petalele de flori
Se scutură încă din zori
În zbateri pentru înălțare
Peste a zilei încercare.
Printre firele de iarbă
Fragede este o boabă
Cristalină de visare
Care se răsfață- n soare.
Știu ce vrei azi de la mine!
Îmi vrei zumzetul de albine
Printre florile de măr
Ce-au căzut în al meu păr...